News Flash:

Obiceiuri si traditii de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril. Ce este bine sa faci in aceasta zi de mare sarbatoare

7 Noiembrie 2017
2538 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6480 RON (0.0000)
USD: 4.0896 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Sf Mihail si Gavril

In tara noastra cultul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil este foarte raspandit. Numeroase sunt bisericile si manastirile cu hramul Sfintilor Arhangheli, numerosi sunt si credinciosii romani care le poarta numele

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sunt sarbatoriti pe 8 noiembrie de credinciosii ortodocsi si, odata cu ei, toti ingerii, considerati in traditia populara pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, numele sarbatorii fiind Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril. In popor li se mai spune Sfintii  Voievozi, Sf. Arhanghel sau Hranghelul.

Sfantul Arhanghel Mihail al carui nume inseamna in limba ebraica ,,Cine este ca Dumnezeu?’’ este cel care s-a luptat cu ingerii rai. La inceput toti ingerii au fost buni si intelepti. Dupa incercarea la care i-a supus Dumnezeu, inainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adica cei condusi de Lucifer, s-au razvratit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare razboi in cer. Mihail si ingerii cei buni au invins, iar cei rai au fost aruncati din cer, devenind demoni.

In popor se spune, ca Sfantul Mihail nu pregeta sa se razboiasca cu diavolii si sa-i infranga ori de cate ori acestia incearca sa fure Luna sau Soarele, prilej cu care apar eclipsele. Lupta Arhanghelului cu fortele intunecate este harazita a dura pana la sfarsitul lumii, cand va suna din trambita pentru a scoate mortii din morminte si va duce batalia decisiva cu diavolul.

Sfantul Arhanghel Gavriil al carui nume inseamna in limba ebraica, ,,barbat – Dumnezeu’’, nume ce contine concentrat vestea ca Dumnezeu se va face barbat si isi va asuma firea omeneasca ,,a binevestit Nasterea Domnului si a Sfantului Ioan Botezatorul, a talcuit proorocului Daniel viziunile, a vestit nasterea Fecioarei Maria si a hranit-o pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu in Sfanta Sfintelor. Se presupune ca tot el a pravalit piatra de la mormantul Mantuitorului vestind Invierea Domnului femeilor mironosite.’’ (Diac. George Aniculoaie)

Sfantul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor crestine, al familiei crestine, protectorul mamelor care nasc copii, ca si protectorul copiilor si al calugaritelor iubitoare de feciorie si iubitoare de Hristos.

Drept recunostinta pentru acesti doi ingeri, Biserica ortodoxa a randuit ca acestia sa fie pictati pe doua dintre usile Sfantului Altar. Unul cu crini in mana, semn al bunei vestiri, iar celalalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost randuita la poarta Edenului.

Sarbatoarea Sfintilor Mihail si Gavriil este prilej de aniversare pentru 1,3 milioane de romani. Dincolo de un pahar de vin servit la masa cu cei dragi, sarbatoarea are semnificatii profund religioase la care se adauga, desigur, credintele populare.

In trecut, in societatea traditionala bucovineana, Arhanghelii erau sarbatoriti pentru ca ,,ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se Lui Dumnezeu pentru sanatatea acestora’’. Arhanghelii, in viziunea populara, asista si la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omenesti firesti si purifica, prin post, constiintele.

De aceea, multe familii crestine ii aleg ca patroni si ocrotitori spirituali ai casei si ai gospodariei, iar icoana Sfintilor Arhangheli este intalnita in casele multor romani. De asemenea, generatii la randul se roaga ingerului pazitor, pe care-l primeste fiecare din noi la Botez, pentru spor si sanatate. Sarbatoarea Sfintilor Mihail si Gavriil aduna in fiecare an multime de pelerini la hramurile manastirilor si bisericilor cu acest nume si deschide an de an targuri traditionale peste tot in tara, cu programe artistice, dansuri populare si bunatati autohtone.

Ziua de 8 noiembrie este totodata un hotar intre toamna si iarna. Oamenii din popor cred ca Marmareau, sotia lui Scaraotchi vrea cu orice pret ca iarna sa se abata imediat asupra oamenilor, insa  Arhanghelul Mihail are rolul de opri venirea brusca a anotimpului rece. In popor, ziua de 8 noiembrie mai poarta si numele de “vara arhanghelilor”. Vremea in aceasta zi este mai calda decat ar trebui sa fie in aceasta perioada a lunii. Pe langa aceasta zi calda, traditia spune ca intre sfintii Mihail si Gavriil si ziua de Craciun trebuie sa aiba loc si “vara iernii”, adica vreo 3-4 zile caldute si binevoitoare.

De Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, in satele de odinioara nu se lucra de loc, oamenilor le era frica de Sfintii Arhangheli, despre care se spune ca iau sufletele celor care mor. Daca vor muri, la momentul mortii, se vor munci groaznic sa le iasa sufletul din trup. In popor se spune ca nimeni nu stie cand va muri, secretul momentului mortii este bine pastrat de Sfintii Arhangheli. Daca oamenii ar sti acest lucru s-ar descuraja si nu ar mai munci, ceea ce nu ar fi bine,  munca pana in pragul mortii fiind considerata sfanta. Arhanghelul Mihail, ducea sufletul raposatului in fata Scaunului Lui Dumnezeu, care cantarind pacatele si virtutile din viata a celui decedat, hotara unde sa astepte dreapta Judecata de Apoi. In Rai sau in iad.

In satele si targurile bucovinene se faceau si se fac si astazi, de 8 noiembrie, pomeniri si praznice pentru cei morti, ofrandele date la pomana pentru morti, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Mosii de Arhangheli”. In biserici, fiecare crestin aprinde cate o lumanare ca sa aiba asigurata lumina de veci, calauzitoare pe lumea cealalta. Lumanarile care se aprind la biserica in ziua de 8 noiembrie sunt considerate a fi adevarate talismane pentru cei care au trecut in lumea umbrelor si a tacerii. Aceste lumanari “tin de lumina” in lumea de dincolo. Se aprind insa lumanari si pentru cei vii, pentru sanatate, pentru a fi feriti de rele si napaste.

In aceasta zi, dupa slujba religioasa, se citesc rugaciuni de dezlegare pentru cei prezenti, dupa care preotul se dezbraca de vesmintele preotesti si le pune peste credinciosi, gestul avand leac pentru multe boli, in special cele mintale. In timpul Sfintei Liturghii, la iesirea preotului cu sfintele daruri, multi credinciosi pun in calea preotului haine pentru a trece peste ele si a obtine vindecare si sfintenie pentru cel care le va purta. Bisericile care au hramul Arhanghelilor daruiesc credinciosilor cozonac si un pahar cu vin sau organizeaza o agapa frateasca in curtea bisericii sau in interiorul acesteia.’’ (Stefan Popa)  In ziua praznicului se mananca peste, pentru a fi sprinteni ca pestele, pentru a fi feriti de boala si de paguba.

Tot in aceasta zi, finii aduc daruri de colacei nasilor,  un obicei nu chiar intamplator, intrucat,  la cununie,  cele doua lumanari tinute de nasi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail si Gavriil.

In zonele muntoase, in care Arhanghelii erau celebrati si ca patroni ai oilor, stapanii acestor animale faceau o turta mare din faina de porumb, numita ,,turta arietilor’’(arietii fiind berbecii despartiti de oi), ce era considerata a fi purtatoare de fecunditate. Aceasta turta se arunca in dimineata de 8 noiembrie in tarla oilor, odata cu slobozirea intre oi a berbecilor. Daca turta cadea cu fata in sus era semn incurajator, de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos era mare suparare.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

sfintii voievozi
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1213 (s) | 22 queries | Mysql time :0.019818 (s)