Astazi, in avionul in care zburam, un baietel de 8 ani din neatentie a varsat paharul cu ceai fierbinte peste el.

Copilul striga atat de tare, incat oamenii s-au repezit sa vada ce s-a intamplat. Au venit si insotitoarele de bord, toti se intrebau cu ce pot ajuta. Iar baietelul tot striga si striga: “Tati, te rog, nu ma bate!”

Copilul care suferea din cauza arsurilor, se temea, stia ca tata il va bate doar pentru ca a fost neatent. In vocea lui era atat de multa disperare si atat de multa frica, incat eu, mama a patru copii, am izbucnit in lacrimi din cauza neputintei de a influenta cumva situatia.

Nu am vazut in viata mea ceva mai emotionant, decat acest baietel cu picioarele goale pline de pete rosii, care o urma pe insotitoarea de bord. Si nimic mai dezgustator decat tatal lui impozant cu parul cret si ochelari cu rama de aur, care striga in gura mare: “Doar ti-am spus sa fii atent!”

Dragi parinti, va rog, nu va bateti copiii. Niciodata. Nu-i bateti daca au facut ceva rau, nu-i bateti daca v-au mintit sau daca nu au dorit sa manance terciul. Nu-i bateti daca au venit cu o nota rea, sau nu vor sa inteleaga, cum vi se pare voua, intentionat matematica. Si mai ales, nu-i bateti pentru stangacia copilareasca.

Copiii – sunt iubire. Fiecare copil, chiar si cel mai dificil, cu cel mai dificil caracter – este iubire.

Va rog, gasiti forte in interior pentru a le explica, rabdare pentru a-i astepta, sensibilitate pentru a-i compatimi. Gasiti puterea sa fiti oameni nu carpe, aparatori nu tirani, interlocutori nu adversari.

BZC.live

Mica publicitate