News Flash:

Exclusiv: Faptele de coruptie a lui Uioreanu nu fac decat sa intareasca convingerea ca toata lumea este corupta! Vezi cum motiveaza Tribunalul Cluj mentinerea in arest preventiv a lui Uioreanu & Co.

28 Iulie 2014
1753 Vizualizari | 0 Comentarii
Buna Ziua Cluj va prezinta in exclusivitare motivele care au stat la baza prelungirii masurii arestului preventiv in ceea ce ii priveste pe Horea Uioreanu si pe oamneii de afaceri Ioan Bene si Vasile Pogacea. Cu toate ca au beneficiat de avocati de prestigiu care au inceract sa incline balanta in sensul inlocuirii masurii arestului preventiv cu una mai putin restrictiva, judecatoarea Simona Trestian de la Tribunalul Cluj a decis ca motivele care au dus la luarea arestului preventiv sunt inca de actualitate, iar faptele de care sunt acuzati, desi au fost recunoscute de catre inculpati, sunt in continuare in vizorul opiniei publice si eliberarea inculpatilor ar scadea drastic increderea clujenilor in actul de justitie. In acest sens, instanta a tinut sa mentioneze ca daca un presedinte de consiliu judetean intr-un judet de elita, cum se vrea Clujul, este acuzat de fapte de coruptie atat de grave, acest lucru nu face decat sa intareasca pe deplin convingerea ca toata lumea este corupta la nivelul administratiei locale


Astfel, instanta a retinut faptul ca “referitor la toti inculpatii, in ceea ce priveste starea de fapt si probatiunea, acestea nu au suferit modificari de la data de 25.06.2014 cand judecatorul de camera preliminara a constatat ca exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii sunt autorii faptelor de savarsirea carora sunt acuzati, fiind asadar indeplinite pe mai departe cerintele privind luarea unei masuri preventive.”

In motivarea hotararii de mentinere a arestului preventiv instanta a considera t ca de la ultima verificare a legalitatii si temeiniciei masurii arestului preventiv nu a intervenit nici o modificare sau disparitie a temeiurilor care au determinat luarea celei mai drastice dintre masurile preventive, si anume a arestului preventiv, aceasta trebuind mentinuta.

Judecatoarea Simona Trestian a aratat ca “faptele inculpatilor nu au iesit nicidecum din atentia opiniei publice, impactul acuzatiilor fiind in continuare unul negativ din cauza faptului ca increderea societatii civile in persoane cu putere de decizie a fost serios zdruncinata si cu aceasta ocazie”




Facand referire la omul de afaceri Ioan Bene, instanta a retinut faptul ca “Chiar daca inculpatul Bene Ioan nu este un functionar public, el este cunoscut la nivelul judetului Cluj, si nu numai, ca un puternic si influent om de afaceri, prestigiul de care s-a bucurat pana la un anumit moment si apoi dezamagirea produsa de acuzatiile aduse ridicandu-se la nivelul celor percepute de opinia publica in cazul altor persoane care au detinut functii publice sau care au fost si sunt in atentia opiniei publice, a comunitatii locale extinse, cum este inculpatul Uioreanu Horea Dorin, cum a fost cazul fostului vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj – Bica Radu, al fostului primar al municipiului Cluj-Napoca Apostu Calin si chiar al patronilor firmei Fanny - Cadar Stefan si Cadar Olezia, condamnati pentru sau acuzati de infractiuni de coruptie similare.”



In sensul existentei pericolului public reprezentat de faptele de coruptie de care sunt acuzati cei trei, instanta a mai aratat ca “Pentru opinia publica, faptul ca un presedinte de consiliu judetean intr-un judet de elita cum se vrea si este perceput la nivelul tarii Clujul, este acuzat ca a primit mita de la 3 oameni de afaceri importanti, dupa ce anterior un vicepresedinte al consiliului judetean al aceluiasi judet, si primarul resedintei de judet au fost arestati preventiv o lunga perioada de timp si condamnati pentru infractiuni similare, in contextul in care la nivelul intregii tari numerosi presedinti de consilii judetene sau edili locali au fost arestati preventiv in urma unor acuzatii de coruptie si sunt cercetati penal sau judecati pentru acestea, nu face decat sa intareasca pe deplin convingerea ca toata lumea este corupta la nivelul administratiei locale si nu numai, ca nici o persoana cinstita, fizica sau juridica, nu are vreodata vreo sansa de a obtine un contract cu statul in mod legal, decat pe baza de mita si pile, ca nu poti dobandi venituri ca om de afaceri in mod legal decat daca dai spaga.”



Citeste mai jos motivarea integrala:


INCHEIEREA PENALA nr. 181/C/2014
Sedinta camerei de consiliu de la data de 22 iulie 2014
Instanta constituita din:
JUDECATOR DE CAMERA PRELIMINARA: SIMONA TRESTIAN
Grefier: Daiana-Andra Tantau

Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj a fost reprezentat prin procuror ANCA MARINCEAN
   
Pe rol fiind verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive in temeiul art. 207 al.2 C.p.p., in raport de inculpatii :
- UIOREANU HOREA DORIN, cercetat pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita  prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod Penal, (10 acte materiale); luare de mita  prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod Penal (7 acte
materiale); fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic. art. 35 alin.  1  Cod penal si art. 5 Cod Penal in forma  participatiei improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); complicitate la spalare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 Cod Penal si art. 48 alin. 1 Cod penal si luare de mita  prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si art. 5 Cod Penal,  totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal.
- BENE IOAN, cercetat pentru savarsirea infractiunilor de dare de mita prev. de art. 255 Cod penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod Penal in forma participatiei improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale) si spalare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 din Noul Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal.
-  POGACEAN VASILE, cercetat pentru savarsirea infractiunii de dare de mita prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod Penal (10 acte materiale);
precum si a cererii de inlocuire a masurii arestului preventiv formulata de inculpatul BENE IOAN, prin aparator ales.
La apelul nominal facut in sedinta camerei de consiliu se constata prezenta inculpatului Uioreanu Horea Dorin, asistat de catre aparatorii alesi, av Ban Tiberiu si av. Bara Smaranda, in baza imputernicirilor avocatiale depuse la dosar; inculpatului Bene Ioan, asistat de catre aparatorii alesi av. Neamt Mihai Paul, av. Ilian Mircea si av. Enache Madalin, toti cu imputernicirile avocatiale depuse la dosar, si a inculpatului Pogacean Vasile, asistat de catre aparatorii alesi av. Baciu Laura si av. Retegan Delia Elisabeta, in baza imputernicirilor avocatiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care, judecatorul de camera preliminara constata ca la dosar s-a depus de catre inculpatul Bene Ioan, prin aparator ales, o cerere de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu.
La interpelarea instantei, cu privire la considerentele formularii cererii de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu, inculpatul Bene Ioan arata ca nu prezinta un pericol public, precum si faptul ca doreste sa fie alaturi de familia sa.
Judecatorul, din oficiu, pune in discutia participantilor verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive, in conformitate cu prev. de 362 rap. la  art. 208 din Codul de procedura penala.  
    Judecatorul de camera preliminara intreaba participantii daca au de formulat cereri sau exceptii prealabile acordarii cuvantului in dezbateri cu privire la verificarea legalitatii si temeiniciei masurii preventive a arestarii luata fata de inculpat. 
    Reprezentanta Ministerului Public si aparatorii alesi ai inculpatilor arata ca nu au cereri de formulat ori exceptii de invocat.
Nefiind alte cereri sau exceptii de formulat, in baza art. 362 rap. la art. 208 din Codul de procedura penala, instanta acorda cuvantul participantilor in dezbatere cu privire la  verificarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive luata fata de inculpati.
  Reprezentanta Ministerului Public, cu privire la legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive, arata ca temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestului preventiv nu s-au modificat, impunand in continuare privarea de libertate a inculpatilor. Faptele retinute in sarcina inculpatilor prezinta un pericol ridicat pentru ordinea publica, aspect care necesita pe cale de consecinta ocrotirea de catre legea penala, iar riposta organelor judiciare in cazul savarsirii unor infractiuni precum cele care fac obiectul cauzei este extrem de ampla.
Din perspectiva duratei rezonabile a masurii preventive luate fata de inculpati,  nu s-a depasit termenul rezonabil asa cum este definit in acceptiunea paragrafului 5 al. 3 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, privarea de libertate a inculpatilor necifrandu-se la o durata excesiva. Pe cale de consecinta, acest aspect nu poate constitui un temei al punerii in libertate a inculpatilor.
Solicita judecatorului sa constate legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive luate fata de inculpati, iar in baza art. 207 al. 1,2 si 4 din NCPP sa  mentina masura arestarii preventive fata de acestia.
Aparatorul inculpatului Bene Ioan, av. Mircea Ilian, fata de cererea de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu formulata, fundamentata pe dispozitiile art. 242 alin 2, cu trimitere la art. 218 NCPP, sustine ca, reprezentanta Ministerului Public expune intr-un mod generic faptul ca, in esenta, situatia nu s-a modificat de la ultima procedura de verificare a masurii arestului preventiv, impunandu-se in continuare privarea de libertate a inculpatilor. Marea problema la acest moment este analiza cauzei la modul general, si nu raportat la situatia particulara a fiecarui inculpat in parte.
Solicita instantei sa analizeze distinct situatia inculpatului Bene Ioan, situatie care reclama o inlocuire a masurii arestului preventiv. Dincolo de nenumaratele discutii privind pericolul social pe care-l reprezinta inculpatii, se pune accent de catre judecatorul de camera preliminara in incheierea anterioara pe pericolul reprezentat de modul in care a fost administrat banul public, precum si pe faptul ca inculpatii ar reprezenta o zona relevanta din administratia publica. Subliniaza faptul ca aceste aspecte nu fac trimitere la persoana inculpatului Bene Ioan.
Problema generata prin analiza in ansamblu a situatiei inculpatilor s-a concretizat prin formularea propunerii de arestare preventiva pentru toti cei trei inculpati, iar in momentul respectiv, situatia cea mai grava a unuia dintre inculpati s-a rasfrant asupra tuturor celorlalti.
Solicitarea expresa la adresa judecatorului de camera preliminara este de a analiza distinct, strict pozitia inculpatului Bene Ioan, respectiv daca o masura preventiva mai putin restrictiva de libertate ar fi suficienta in sensul Noului Cod de Procedura Penala, facand trimitere la institutiile relevante, cum ar fi la protejarea ordinii publice din perspectiva pericolului social. La ultima verificare a masurii arestului preventiv s-a pus in discutie necesitatea mentinerii inculpatilor in stare de arest, cu toate ca etapa procesuala pe care o traverseaza prezenta cauza este cea de camera preliminara, o procedura exclusiv scrisa in care mentinerea masurii arestarii preventive fata de inculpatul Bene Ioan nu prezinta nici un beneficiu real in solutionarea cauzei.
Avand in vedere ca aceasta etapa a camerei preliminare va avea o durata mai indelungata, nu exista argumente pertinente care sa justifice insuficienta luarii masurii arestului la domiciliu fata de inculpatul Bene Ioan, constatand ca inculpatul prezinta toate garantiile necesare in vederea luarii acestei masuri, garantii necesare pentru bunul mers al procesului penal. A se avea in vedere ca solicitarea sa nu consta in revocarea masurii fata de inculpat, ci in inlocuirea acesteia cu o alta masura privativa de libertate, respectiv arestul la domiciliu.
In motivarea sustinerilor sale, arata ca inculpatul Bene a fost singurul care a recunoscut de la bun inceput fapta constand in remiterea unor anumite sume de bani. Evident ca vor continua sa existe discutii cu privire la scopul acestei remiteri, dar, in esenta, fapta a fost recunoscuta chiar de la inceputul urmaririi penal in personam. Urmarirea penala nu a facut decat sa confirme starea de fapt pe care inculpatul Bene Ioan a recunoscut-o.
Este de acord cu reprezentanta Ministerului Public in ceea ce priveste necesitatea protejarii ordinii publice, insa este de remarcat faptul ca atentia in acest dosar, fara a exprima o apreciere personala, nu a fost indreptata spre inculpatul Bene Ioan, existand nume mult mai sonore printre inculpati care au atras atentia opiniei publice.
Dispozitiile art. 218 C.pr.pen. fac trimitere la disp. art. 223 C.pr.pen in ceea ce priveste existenta pericolului concret pentru ordinea publica care trebuie avut in vedere la luarea masurii preventive, insa ceea a omis legiuitorul in prevederile Noului Cod de Procedura penala a fost mentiunea privind momentul oportun in care trebuie luata una ori alta dintre cele doua masuri. Singurul element care diferentiaza masura arestului preventiv de masura arestului la domiciliu este cel al suficientei, un criteriu  mai mult decat subiectiv.
Institutia arestului la domiciliu in tarile din care s-a importat aceasta masura are in vedere tocmai aceasta zona a calitatii persoanei in cauza. Prin urmare, in situatia in care inculpatul este persoana care constituie anumite garantii, de altfel respectata in societate, care are un domiciliu si, respectiv, posibilitatile materiale necesare de a se intretine in cazul unei eventuale masuri de acest gen, se recurge intotdeauna la masura arestului la domiciliu. Revenind la prezenta cauza, apreciaza ca sunt intrunite toate aceste conditii necesare in vederea luarii masurii, inclusiv criteriul subiectiv al suficientei prevazut de art. 218 C.pr.pen.
Avand in vedere conduita procesuala, circumstantele personale ale inculpatului, precum si stadiul procesual al cauzei, constata ca nu exista nici un fel de impediment pentru a se lua masura arestului la domiciliu, o masura mai putin restrictiva, dar totusi privativa de libertate.
Reprezentanta Ministerului Public, cu privire la cererea de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu formulata de inculpatul Bene Ioan, apreciaza ca nu se impune inlocuirea arestului preventiv cu o alta masura preventiva mai blanda, cum ar fi arestul la domiciliu, aceasta nefiind suficienta pentru realizarea scopului bunei desfasurari a procesului penal, impiedicarea inculpatului de a pune in pericol probele dosarului, precum si de a se sustrage de la judecata. De altfel, din perspectiva art. 5 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului se constata ca, proclamand dreptul la libertate, scopul acestui text de lege este de a asigura ca nicio persoana nu este deposedata de libertate in mod arbitrar. Protejarea libertatii individuale impotriva ingerintelor arbitrare ale autoritatilor nu trebuie sa stanjeneasca eforturile instantelor in administrarea probelor  si respectiv desfasurarea procesului in bune conditii, amintind aici cauza Tomasi contra Frantei. Toate aceste aspecte conduc la ideea ca se impune in continuare privarea de libertate a inculpatului. ,
Cu privire la aspectele invocate de inculpat referitor la cererea de inlocuire cu masura arestului la domiciliu, respectiv lipsa antecedentelor penale, existenta unei cariere profesionale, aspectele ce tin de familie si ce vizeaza  in exclusivitate situatia personala a inculpatului, se pot circumscrie la un moment dat unor circumstante personale de natura sa atenueze raspunderea penala, insa la momentul actual sunt aspecte ce vizeaza strict fondul cauzei si ele vor putea avea eficienta doar dupa depasirea procedurii camerei preliminare, respectiv a judecarii cauzei, cand instanta competenta se va pronunta in ceea ce priveste situatia juridica a inculpatului. Aceste elemente nu pot fi avute in vedere in aceasta procedura si nu constituie motive suficiente care sa justifice punerea in libertate a inculpatului.
La momentul la care inculpatul a savarsit faptele deduse judecatii, si-a  asumat implicit riscul de a fi descoperit, de a fi cercetat penal si, respectiv de a fi privat de libertate. In acest context, era absolut normal ca viata privata a inculpatului sa fie perturbata. Pentru aceste considerente, solicita mentinerea masurii arestarii preventive si respingerea cererii de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu.
Aparatorul inculpatului, av Mircea Ilian, in replica, arata faptul ca Parchetul face trimitere la scopul mentinerii unei astfel de masuri, avandu-se in vedere eventuala sustragere a inculpatului ori posibila influentare a martorilor.
Pune in vedere faptul ca in nici un moment nu s-a pus problema luarii masurii arestului preventiv in conditiile stabilite de art. 223 al. 1 NCPP, ci doar exclusiv in conditiile al. 2 al aceluiasi articol. Astfel, s-a optat pentru motivarea propunerii numai cu privire la pericol concret, ceea ce face redundant un astfel de argument la momentul actual.
Fata de sustinerile reprezentantei Ministerului Public conform carora este  necesara mentinerea unei pedepse privative de libertate, achieseaza celor spuse sub acest aspect, motiv pentru care a solicitat luarea masurii arestului la domiciliu, si nu revocarea masurii arestului preventiv. 
In ceea ce privesc interesele comunitatii, acestea converg spre suma intereselor fiecarui individ. Aceasta flamura a luptei anticoruptie, oricata satisfactie ar conferi, nu poate ignora particularitatile unei cauze, in speta discutandu-se de fapte grave, aspect care nu a fost negat.
Trebuie avute in vedere faptele deduse judecatii, respectiv faptul ca inculpatul Bene Ioan a dobandit un contract cu firma la care era actionar pentru renovarea pistei aeroportului. Niciun om de afaceri rational nu ar remite in mod fraudulos sume de bani, avand in vedere contractul care a fost deja castigat. Inculpatul a fost pus in situatia de a remite acele sume de bani, deci nu a oferit sume de bani pentru a obtine un beneficiu nemeritat, ci pentru ca o anumita institutie sa isi exercite atributiile prevazute de lege.
Aparatorul ales al inculpatului Bene Ioan, av. Neamt Mihai Paul, aminteste ca aspectele punctate de instanta la momentul primei verificari a masurii arestului preventiv sunt urmatoarele: inlaturarea starii de pericol pentru ordinea publica, natura circumstantelor si a modului de savarsire a faptelor, distingand la fila 21 din incheiere intre cele doua tabere, respectiv functionarul Uioreanu Horea si cei doi oameni de afaceri, Bene Ioan si Pogacean Vasile si opinand ca exista diferente intre conduite, insa acest element al pericolului pentru ordinea publica s-ar mentine prin ideea posibilitatii cumpararii de favoruri la institutiile publice.
Alte aspecte vizeaza increderea societatii civile fata de lipsa de reactivitate si, in fine, ultimul aspect sustinut de instanta a fost faptul ca nu s-au dat declaratii ferme de recunoastere in faza de urmarire penala, precum si existenta riscului unor intelegeri frauduloase intre inculpati, eventual de influentare a martorilor.
Aceasta cauza complexa, ampla, are ca fundament o structura de coruptie imensa la nivelul Consiliului Judetean Cluj. Nu se vorbeste doar de inculpatul Uioreanu, ci de un ansamblu intreg de functionari implicati. Coruperea banului public apare ca un factor determinant, sustinand major mentinerea mandatului de arestare fata de inculpati.
Avand in vedere ca etapa camerei preliminare este o procedura scriptica, mentinerea arestului preventiv nu ar avea cum sa protejeze buna desfasurare a procesului penal, intrucat scopul masurii preventive nu necesita protectie in aceasta faza. Cu privire la teza posibilitatii unei intelegeri frauduloase intre inculpati, este absurda ipoteza potrivit careia o persoana care si-a recunoscut faptele ar putea ajunge la o intelegere frauduloasa cu alti inculpati ori martori. De altfel, trebuie sa observam si faptul ca inculpatii impart aceeasi celula in penitenciar, prin urmare riscul unei intelegeri frauduloase nu este evitat in arest. Acest pericol privind construirea unei aparari comune ar putea fi mai degraba evitat prin separarea inculpatilor, respectiv prin luarea masurii arestului la domiciliu, aceasta masura fiind mai eficienta si mai apropiata de realizarea scopul procesului penal.
 Arestul la domiciliu creeaza un avantaj si pentru inculpat, intrucat acestuia i se confera posibilitatea de a sta acasa, impreuna cu familia sa. Totodata, ii permite sa-si gestioneze interesele personale, in speta economice, avand in vedere ca societatile comerciale la care inculpatul Bene este actionar au … la momentul actual, existand riscuri considerabile de a intra in insolventa. De mentionat este si faptul ca respectivele societati comerciale au peste 600 de angajati.
Avand in vedere ca activitatea infractionala a fost stopata, masura arestului domiciliar ar permite si respectarea drepturilor fundamentale, prezentand un echilibru intre interesul statal si protectia ordinii publice. Deloc de neglijat este si aspectul privind cheltuielile acestei masuri pentru statul roman, intrucat nu genereaza costuri si este usor de verificat. Aceasta e ratiunea pentru care, in cazul majoritatii infractiunilor non-violente, fie ele fiscale ori de coruptie, se opteaza pentru masura arestului la domiciliu. Aminteste cauza Vlasov, unde s-a optat pentru luarea masurii arestului domiciliar pentru fapte de coruptie.
Sunt 20 de persoane implicate in acest dosar care se afla in stare de libertate si fata de care nu s-a luat nici macar masura controlului judiciar.
In opinia sa, periculozitatea faptei nu se poate cladi pe notorietatea unui nume sau a unei persoane.
Pentru aceste motive, solicita inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu.
Aparatorul inculpatului Bene Ioan, av. Madalin Enache, cu privire la cererea de inlocuire si la verificarea masurii arestului preventiv, fara a reitera sustinerilor celorlalti doi aparatori alesi, solicita a se avea in vedere faptul ca protejarea ordinii publice inseamna stoparea flagelului coruptiei, care in prezent este ingradit prin faptul ca functionarul public din acest dosar nu mai activeaza in cadrul institutiilor statului.
Din pacate, de cele mai multe ori, arestarea preventiva ajunge sa fie o executare anticipata a pedepsei. In acest caz, necesitatea luarii masurii arestului la domiciliu se justifica prin proportionalitatea cu gravitatea faptelor care fac obiectul prezentei cauze.
Nu exista aspecte concrete care sa justifice subzistenta temeiurilor avute in vedere la luarea masurii. In concret, cu privire la comportamentul inculpatului Bene, instanta nu trebuie sa ignore faptul ca acesta a recunoscut savarsirea  anumitor fapte. Ca atare, buna desfasurare a procesului nu ar avea cum sa fie impietata. Deloc de neglijat sunt si aspectele de ordin practic, intrucat in prezent inculpatii impart aceeasi celula, iar masura arestului la domiciliu prezinta garantii mult mai bune de supraveghere decat arestul in sistemul penitenciar.
Pregatirea apararii s-a putea realiza in mod decent in cazul aplicarii masurii arestului la domiciliu.
Raportat la proportionalitatea masurii, dispozitiile Noului Cod de Procedura Penala disting intre cele doua masuri preventive, respectiv arestul preventiv si arestul la domiciliul, avand ca singura delimitare suficienta, aspect apreciat obiectiv, dar care este analizat pe baza unor criterii subiective.
Inculpatul Bene a dovedit prin atitudinea procesuala de pana acum ca doreste aflarea adevarului. Faptul ca anumite acuzatii ori incadrari juridice nu le accepta ca fiind valabile nu poate fi o circumstanta care poate fi retinuta impotriva inculpatului.
Fata de indeplinirea tuturor conditiilor privind pe inculpatul Bene Ioan, solicita inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu.
Aparatorul ales al inculpatului Pogacean Vasile, av. Delia Retegan, solicita, in principal, revocarea masurii arestarii preventive, iar in subsidiar inlocuirea masurii arestului preventiv cu una din masurile prevazute de art. 202 al. 4 lit. b,d C.pr.pen, respectiv cu masura arestului la domiciliu ori cea a controlului judiciar.
In opinia sa, perioada in care inculpatul a stat in arest a fost suficienta pentru a realiza gravitatea faptelor sale. De altfel, au incetat temeiurile care au determinat luarea masurii arestului preventiv si nu exista temeiuri noi care sa determina mentinerea acestei masuri avand in vedere ca urmarirea penala a fost finalizata, iar probele au fost administrate.
Masura arestarii preventive nu se mai dovedeste a fi eficienta la acest stadiu procesual, iar procedura camerei preliminare se poate desfasura in bune conditii si in situatia punerii in libertate a inculpatului Pogacean.
Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului a dezvoltat patru motive care ar fundamenta luarea masurii arestarii preventive, respectiv pericolul ca inculpatul sa fuga, pericolul ca lasat in libertate inculpatul sa impiedice buna administrare a justitiei, riscul sa comita alte infractiuni, ori tulburarea ordinii publice. Niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita raportat la situatia inculpatului Pogacean Vasile, intrucat nu exista date care sa arate in ce mod cercetarea judecatoreasca a inculpatului justifica mentinerea masurii arestarii preventive, avand in vedere ca acesta a inteles sa-si exprime pozitia procesuala.
De asemenea, jurisprudenta a subliniat faptul ca pericolul public nu trebuie dovedit, ci demonstrat. Ca atare, pericolul social concret sau generic al infractiunii savarsite de inculpati nu constituie temei pentru mentinerea unei astfel de masuri, neexistand date concrete ca inculpatul ar mai comite fapte prevazute de legea penala, presupunerea in acest sens in lipsa unor elemente concrete nefiind suficienta.
Trebuie avut in vedere si faptul ca gradul de pericol descreste odata cu trecerea timpului.
Considera ca instanta nu poate retine in lipsa unor probe certe si determinante, doar prin prezumtii, argumentele privind o eventuala intelegere frauduloasa intre inculpati si martori ori doar intre inculpati.
     Cu privire la circumstantele personale ale inculpatul, trebuie avute in vedere aspecte precum prestigiul si pregatirea profesionala de care se bucura acesta, faptul ca are o existenta asigurata, este casatorit, are …copii in intretinere, este implicat in activitatea comerciala inca din anul 1990, a dezvoltat o activitate sustenabila gestionand activitatea unui numar de 100 de angajati. De asemenea, a coordonat toata activitatea societatii comerciale, iar fara implicarea sa, sunt intampinate dificultati in desfasurarea activitatii acesteia.
In subsidiar, avand in vedere ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 211, art. 218 Cod Penal, precum si art. 242 al. 2 NCPP, solicita inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu.
Aparatorul ales al inculpatului Pogacean Vasile, av. Baciu Laura, solicita revocarea masurii arestarii preventive, iar in subsidiar, daca instanta apreciaza ca fiind oportuna, solicita luarea masurii arestului la domiciliu ori a controlului judiciar, apreciind ca fiind suficienta pentru realizarea scopului procesului penal.
Principala solicitare, respectiv revocarea arestului preventiv, achieseaza concluziilor antevorbitorilor sai in ceea ce priveste tratarea in mod diferentiat si particular a fiecaruia dintre inculpati. Situatia inculpatului Pogacean este particulara, ea fiind cea care a generat formarea acestui dosar, respectiv disjungerea din dosarul-mama in care au fost anchetati un numar mare de suspecti.
Daca la momentul luarii acestei masuri au fost intrunite anumite conditii sau temeiuri pentru care s-a apreciat la acel moment ca masura se impune pentru buna desfasurare a procedurii penale, apreciaza ca la acest moment, in lumina dispozitiilor art. 207 al. 5 NCPP, nu numai ca nu mai subzista, dar au aparut imprejurari noi care impun revocarea masurii. In situatia in care instanta apreciaza ca totusi este necesara inlocuirea cu o masura mai putin restrictiva, instanta poate opta pentru una dintre cele prevazute la art. 202 lit.b sau d din NCPP. Daca initial primele considerente pentru luarea masurii au fost acelea ca gravitatea faptelor, necesitatea punerii la dispozitia organelor de ancheta a inculpatilor, necesitatea inlaturarii unei stari de pericol pentru ordinea publica, raportat la inculpatul Pogacean aceasta masura nu se mai justifica decat in situatia in care se doreste realizarea unei preventii generale prin exemplificarea in persoana inculpatului Pogacean a faptului ca in acest mod se va descuraja savarsirea si de catre alte persoane a faptelor similare. Dar acest fapt nu poate justifica mentinerea unui temei al mentinerii starii de arest preventiv.
Daca la luarea masurii au fost doua capete de acuzare, respectiv doua infractiuni de dare de mita, la acest moment clasarea uneia dintre infractiunile retinute in sarcina inculpatului e o imprejurare  noua care nu poate fi negata. Daca la luarea masurii au fost avute in vedere buna desfasurare a procesului penal, imprejurarea ca la acest moment urmarirea penala a fost administrata in totalitate, e un element nou.
In ceea ce priveste recunoasterea partiala a faptelor, inculpatul Pogacean a recunoscut ca a remis anumite sume de bani inculpatului Uioreanu coroborata cu clasarea uneia din infractiunile retinute in sarcina sa, respectiv darea de mita fata de domnul ..., constituie de asemenea o imprejurare noua. Sustine pozitia procesuala pe care inculpatul Pogacean a adoptat-o de la inceput.
Imprejurarea disjungerii din dosarul de urmarire penala a prezentului  dosar a fost generata tocmai datorita inculpatului Pogacean, fata de care nu s-au mai extins cercetarile si nu s-au mai descoperit noi fapte, acesta aflandu-se in stare de arest preventiv.
Referitor la conditiile prevazute de art. 202 al. 1 NCPP, precum si privitor la pericolul ca inculpatul sa fuga ori sa se sustraga, sa impiedice buna administrare a justitiei, sa comita noi infractiuni sau sa tulbure ordinea publica, roaga sa se analizeze situatia particulara a inculpatului Pogacean pentru ca aceste criterii nu se regasesc privitor la persoana sa. Riscul sa fuga, inculpatul e casatorit, are … copii in intretinere, are o societate  inca din  anul 1993, e inexistent; riscul sa  impiedice administrarea justitiei, urmarirea penala s-a epuizat, nici acesta nu exista. Riscul sa comita noi infractiuni - nu exista minime indicii. Riscul de a face intelegeri frauduloase cu ceilalti inculpati, impart aceasi camera. Cum se evita acest pericol punand in aceeasi camera inculpatul Uioreanu cu inculpatul Pogacean. Riscul de a influenta martori e inexistent.
Prevederile paragrafului 5 alin.1 pct. 3 lit. c din Conventia Europeana de Drepturilor Omului cu  privire la judecarea in termen rezonabil a cauzei sau eliberarea in cursul procedurii daca exista o alta garantie subordonata care sa asigure prezenta in fata instantei.
In acceptiunea Curtii, amintind aici mai multe cauze celebre printre care Mancini c. Italiei, arestul la domiciliu este o  masura a dreptului la libertate.
Aparatorul ales al inculpatului Uioreanu Horea Dorin, av. Tiberiu Ban, cu privire la prevederile art. 348 NCPP, articol care reglementeaza verificarea masurii arestarii preventive, aminteste ca la acest moment procesual al camerei preliminare, apare inerent obligatia de a verifica utilitatea, necesitatea suficienta, si proportionalitatea masurii arestului preventiv raportat la situatia personala a fiecaruia dintre inculpati.
Fata de prevederile art. 348 al. 1 si 2, art. 207 al. 6, cu aplicarea art. 242 al. 2 din NCPP, nu contesta existenta temeiurilor care conduc la luarea unei masuri preventive restrictiva de libertate asa cum impune si art. 223 al. 2 NCPP.
Imprejurarea ca urmarirea penala este finalizata, precum si faptul ca inculpatul a dat declaratii si nu a obstructionat corecta derulare a actelor justitiei si avand in vedere si necesitatea luarii masurii preventive strict raportat la art. 202 al. 1 NCPP, pentru ca aceasta masura preventiva nu e una detasata de contextul cauzei, ea avand acea eficienta de a asigura buna desfasurare a procesului. Considera ca poate fi luata masura arestului la domiciliu, intrucat masurile  de conduita vor fi mai mult decat suficiente pentru asigurarea unei desfasurari mai mult decat normale atat a procedurii de camera preliminara, cat si a solutionarii cauzei in prima instanta, iar ulterior in calea de atac.
Fara a reitera aspecte puse in vedere si de catre ceilalti aparatori alesi, doreste analizarea fiecarui inculpat raportat la situatia lui.
La aprecierea acestei masuri, judecatorul trebuie sa se gandeasca daca poate fi o alta masura utila, precum si daca poate in egala masura arestul la domiciliu sa completeze severitatea si  restrictia arestului preventiv in cauza de fata. Raspuns este evidentul unul afirmativ.
Raportat la elementele cauzei, arestul la domiciliu nu va impiedica buna desfasurare a procedurii de camera preliminara, care este o procedura necontradictorie, lipsita de publicitate si care se deruleaza dupa o procedura specifica. Trebuie avut in vedere ca la acest moment probatoriul s-a epuizat, de observat fiind faptul ca nici la locul de detentie nu s-a considerat necesara separarea inculpatilor pentru ca toti si-au recunoscut faptele, desigur cu anumite nuante.
Faptul ca exista o posibilitate eventuala ca aceste riscuri sa se consume nu este suficient. Asa cum a aratat si practica Curtii Europene a drepturilor omului, trebuie sa ne raportam la anumite indicii, probe. Aminteste de cauzele Jiga c. Romaniei si Teodorescu contra Romaniei.
In deplin acord cu cele spuse anterior, apreciaza posibila luarea masurii arestului la domiciliu, cu mentiunea ca se va supune tuturor masurilor de comportament pe care instanta le va impune, iar eficienta procesului penal in aceasta faza va ramane netulburata in actul de justitie.
Aparatorul ales al inculpatului Uioreanu Horea Dorin, av. Bara Smaranda, achieseaza concluziilor antevorbitorului sau, insa doreste sa mai puncteze doua aspecte pe care solicita instantei sa le aiba in vedere, respectiv inexistenta temeiurile care se presupune ca ar subzista de la luarea masurii arestarii preventive, respectiv inexistenta unor temeiuri noi care ar justifica mentinerea acestei masuri.
Pana in prezent nu s-a motivat de ce alta masura privativa de libertate nu ar fi suficienta la acest moment si la faza procesuala in care ne aflam, respectiv in camera preliminara.
In prezent, exista o reticenta din partea instantelor judecatoresti in a aplica prevederile Codului de procedura penala in vigoare, respectiv luarea masurii arestului la domiciliu. Din punct de vedere economic, respectiv raportat la costurile pe care le implica mentinerea in detentie a inculpatului Uioreanu Horea Dorin, se poate conchide ca arestul la domiciliu ar ridica costuri de natura sa le suporte inculpatul personal.  De altfel…. Inculpatul nu a dorit in nici un moment sa se bucure de un eventual tratament preferential in penitenciar, nu a … si i se refuza in mod constant transferul in Spitalul Penitenciar Dej. Prin urmare, acest motiv de inlocuire ar fi un bun tratament pentru acesta.
Avand in vedere faptul ca dosarul este voluminos, aflarea inculpatului Uioreanu la Penitenciarul Gherla constituie un impediment in construirea unei aparari efective.
Inculpatul Uioreanu Horea Dorin, avand ultimul cuvant, sustine intrutotul cele aratate de catre aparatorii sai. Nu s-a sustras si nici nu are de gand sa se sustraga de la judecarea cauzei. Se va supune oricaror masuri in cazul in care instanta va aprecia ca se impune inlocuirea masurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Totodata, arata ca acuzele grave si foarte grave care i se aduc au nevoie de o aparare temeinica, iar accesul la dosar, din pricina locului de detinere, este obstructionat. Solicita inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu.
Inculpatul Pogacean Vasile, avand ultimul cuvant, achieseaza concluziilor aparatorilor sai, cu solicitarea de a avea in vederea cererea facuta de acestia.
Inculpatul Bene Ioan, avand ultimul cuvant, considera ca sustinerile reprezentantei Ministerului Public potrivit carora inculpatii prezinta un pericol public nu sunt rezonabile. Totodata, arata ca toti ceilalti care au fost suspecti au fost cercetati in libertate, si nu intelege de ce sumele remise de el au avut o pondere mai mare in luarea masurii arestarii preventive.

JUDECATORUL DE CAMERA PRELIMINARA

Retine ca prin rechizitoriul  nr. 4/P/2014 al Parchetului de pe langa ICCJ – DNA - Serviciul Teritorial Cluj, emis la data de 19.06.2014, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor: UIOREANU HOREA DORIN, fiul lui …………. si ………………., nascut la ……………, in …………, domiciliat in …………., str. ………… nr. …….., ap. ………, jud. ………., CNP ………., pentru savarsirea infractiunilor de: luare de mita in forma continuata (corelativ cu infractiunea de dare de mita de care este acuzat Pogacean Vasile) prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod Penal, (10 acte materiale); luare de mita in forma continuata (corelativ cu infractiunea de dare de mita de care este acuzat Bene Ioan) prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic. art. 35 alin.  1  Cod penal si art. 5 Cod Penal in forma  participatiei improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); complicitate la spalare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 Cod Penal si art. 48 alin. 1 Cod penal; luare de mita (corelativ cu infractiunea de dare de mita de care este acuzat Davidescu Gabriel Radu si luare de mita de care este acuzat Petran Ioan) prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si art. 5 Cod Penal,  totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal; BENE IOAN, fiul lui ………… si ……….., nascut la ………. in Huedin, domiciliat in ……………. str. ……….. nr. ………. ap. …………, jud. ………., CNP ………….., pentru savarsirea infractiunilor de: dare de mita in forma continuata prev. de art. 255 Cod penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod Penal in forma participatiei improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); spalare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu art. 5 din Noul Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal; POGACEAN VASILE, fiul lui …… si ………., nascut la …………, in corn. ……….., domiciliat in ……….. nr. …….. jud………., CNP …………………., cercetat pentru savarsirea infractiunii de dare de mita in forma continuata prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod Penal (10 acte materiale); PETRAN IOAN, fiul lui ………. si ………., nascut la ……….. in ………, jud. ………., domiciliat in ……. str. ………. nr. ……….., jud. ………., CNP ………, pentru savarsirea infractiunii de : luare de mita  prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal  raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 si art. 5 Cod Penal si DAVIDESCU GABRIEL RADU, fiul lui …………. si ………., nascut la ………….. in …………, domiciliat in oras ……. str. …………… nr. …….., jud. ……….., CNP ……………., pentru savarsirea infractiunilor de dare de mita prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod Penal si dare de mita prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal. Primii 3 inculpati au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv.
Sub aspectul starii de fapt s-a retinut in esenta, in privinta inculpatului Uioreanu Horea Dorin aceea ca, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Cluj a pretins de la inculpatul Pogacean Vasile suma totala de 693.224 lei, din care in perioada aprilie 2013 - mai 2014, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale a primit in zece transe suma totala de 134.500 lei pentru ca, in exercitarea prerogativelor si atributiilor functiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a si alin. 4 lit. a si b din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, sa directioneze alocari bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finantare reglementate de OUG nr. 28/2013 catre unitati administrativ teritorial din judetul Cluj, in vederea finantarii contractelor pe care respectivele entitati le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL detinuta de inculpatul Pogacean Vasile (10 acte materiale).
In acelasi timp, s-a retinut ca inculpatul Uioreanu Horea Dorin, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Cluj a pretins de la inculpatul Bene Ioan suma totala de 300.000 lei, din care in perioada octombrie 2012-martie 2014, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale a primit in sapte transe suma totala de 278.000 lei pentru ca, in exercitarea prerogativelor si atributiilor functiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c), alin. 3 lit. a si alin. 4 lit. a si b din  Legea 215/2001  a  administratiei  publice  locale,  sa directioneze alocari bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit in vederea platii contractelor derulate de SCC Napoca SA detinuta de inculpatul Bene Ioan (7 acte materiale).
S-a retinut si faptul ca inculpatul Uioreanu Horea Dorin la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta sa procedeze la incheierea in fals a contractului nr. 18/12.05.20049, precum si a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 intre una din societatile detinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea …, reprezentata de suspectul …………………, ce atesta in fals o conventie comerciala intre cele doua societati, acte folosite pentru a crea aparenta unei plati licite asupra unui studiu de piata - sondaj de opinie de care a beneficiat presedintele Consiliului Judetean Cluj, in valoare de 5.000 euro, incercand astfel sa disimuleze adevarata intelegere intre parti, respectiv plata unei sume cu titlu de mita.
La data de 13 mai 2014  acelasi inculpat a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta sa procedeze la incheierea in fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum si a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 intre una din societatile detinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu …, reprezentata de suspectul …………., acte care au fost semnate din partea societatii Napocamin de martorul …………., care a actionat fara vinovatie (2 acte materiale).
In final s-a retinut si ca inculpatul Uioreanu Horea Dorin la data de 9 aprilie 2014 impreuna cu inculpatul Petran Ioan a pretins de la inculpatul Davidescu Gabriel Radu - director de dezvoltare al SC UTI Grup SA suma de 20.000 euro, cate 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanti ai Consiliului Judetean Cluj, pentru ca in exercitarea atributiilor si prerogativelor functiei elective (cu referire la cele prev. de art. 104 alin. 1 lit. b, alin. 3 lit. a din Legea 215/2001), sa promoveze in cadrul CJ Cluj un proiect de hotarare si sa emita o Hotarare de Consiliu Judetean, prin care sa se aprobe in favoarea societatii UTI Hotel & Parking SRL in cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcari long term pentru 108 locuri in incinta Aeroportului International Avram Iancu Cluj-Napoca, suma din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.
In privinta inculpatului Bene Ioan se arata in actul de sesizare al instantei ca in perioada octombrie 2012-martie 2014, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale a remis inculpatului Uioreanu Horea Dorin suma de 278.000 lei din suma totala de 300.000 lei pretinsa, pentru ca acesta in exercitarea prerogativelor si atributiilor functiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a si alin. 4 lit. a si b din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, sa directioneze alocari bugetare din bugetul CJ Cluj  nemijlocit in vederea platii contractelor derulate de SCC Napoca SA pe care o detinea (7 acte materiale).
Totodata, se afirma ca la data de 13 mai 2014 acest inculpat a convenit cu inculpatul Uioreanu Horea Dorin sa procedeze la incheierea in fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum si a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 intre una din societatile detinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea … SRL, reprezentata de suspectul …………………, ce atesta in fals o conventie comerciala intre cele doua societati, acte folosite pentru a crea aparenta unei plati licite asupra unui studiu de piata- sondaj de opinie de care a beneficiat presedintele Consiliului Judetean Cluj, acte care au fost semnate din partea societatii Napocamin de martorul ……….., care a actionat fara vinovatie.
In acelasi timp, se arata in cuprinsul rechizitoriului ca inculpatul Pogacean Vasile a promis inculpatului Uioreanu Horea Dorin suma totala de 693.224 lei din care in perioada aprilie 2013-mai 2014, in mod repetat si in baza aceleiasi rezolutii infractionale a remis in zece transe suma totala de 134.500 lei pentru ca presedintele Consiliului Judetean Cluj , in exercitarea prerogativelor si atributiilor functiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a) si alin. 4 lit. a si b din Legea 215/2001 a administratiei publice locale, sa directioneze alocari bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finantare reglementate de OUG nr. 28/2013 catre unitati administrativ teritorial din judetul Cluj, in vederea finantarii contractelor pe care respectivele entitati le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL detinuta de inculpatul Pogacean Vasile (10 acte materiale).
Despre inculpatul Petran Ioan, consilier judetean in cadrul Consiliului Judetean Cluj, se arata ca la data de 9 aprilie 2014 impreuna cu inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Davidescu Gabriel Radu- director de dezvoltare al SC UTI Grup SA suma de 20.000 euro, cate 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanti ai Consiliului Judetean Cluj, pentru ca in exercitarea atributiilor si prerogativelor functiei elective (cu referire la cele reglementate de art. 91 alin. 4 lit. a) si b) din Legea 215/2001) sa promoveze in cadrul CJ Cluj un proiect de hotarare si sa voteze favorabil o Hotarare de Consiliu Judetean, prin care sa se aprobe in favoarea societatii UTI Hotel & Parking SRL in cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcari long term pentru 108 locuri in incinta Aeroportului International Avram Iancu Cluj-Napoca, suma din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.
In fine, se arata ca inculpatul Davidescu Gabriel Radu in calitate de director de dezvoltare al SC UTI Grup SA,  la data de 9 aprilie 2014 a promis inculpatilor Petran Ioan, consilier judetean in cadrul Consiliului Judetean Cluj si Uioreanu Horea Dorin, presedinte al Consiliului Judetean Cluj suma de 20.000 euro, cate 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanti ai Consiliului Judetean Cluj, pentru ca in exercitarea atributiilor si prerogativelor functiei elective acestia sa promoveze in cadrul CJ Cluj un proiect de hotarare si sa voteze favorabil o Hotarare de Consiliu Judetean, prin care sa se aprobe in favoarea societatii UTI Hotel & Parking SRL in cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcari long term pentru 108 locuri in incinta Aeroportului International Avram Iancu Cluj-Napoca, suma din care la data de 17.04.2014 a remis efectiv cate 5.000 euro pentru fiecare.
 Prin incheierea judecatorului de drepturi si libertati nr. 53/C/29.05.2014 a Curtii de Apel Cluj, pronuntata in dosarul nr. 707/33/2014 s-a dispus, fata de inculpatii Uioreanu Horea Dorin, Bene Ioan si  Pogacean Vasile masura arestarii preventive pentru o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 29.05.2014 si pana la data de 27.06.2014 inclusiv.
La luarea masurii preventive s-au avut in vedere dispozitiile art. 202 al.1,3,4 lit. e din C.p.pen., art.223 al. 2 C.p.pen si art.226 C.p.pen.. respectiv s-a apreciat ca luarea masurii arestarii preventive fata de cei trei inculpati este proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia iar din probe rezulta suspiciunea rezonabila in sensul ca inculpatii au savarsit faptele pentru care sunt cercetati, fapte constituind infractiuni de coruptie sau spalare de bani, iar pe baza evaluarii gravitatii faptelor, a modului si a circumstantelor de comitere a acestora, a anturajului si  a mediului din care acestia provin si a altor imprejurari referitoare la persoana acestora, privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica. Incheierea prin care s-a luat masura arestului preventiv pentru aceste temeiuri a ramas definitiva prin respingerea contestatiilor inculpatilor de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Prin Incheierea penala nr. 151/C/25.06.2014, judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Cluj, caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, a constatat in temeiul art. 348 rap. la art. 207 alin. 2 din Codul de procedura penala legalitatea si temeinicia masurii arestului preventiv si a mentinut aceasta masura fata de toti cei 3 inculpati, incheierea ramanand definitiva prin respingerea contestatiilor formulate de inculpati prin Incheierea penala nr. 382/01.07.2014 a Curtii de Apel Cluj.
Potrivit art. 348 alin. 2 din Codul de procedura penala, in cauzele in care fata de inculpat s-a dispus o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara verifica legalitatea si temeinicia masurii preventive, procedand potrivit dispozitiilor art. 207 din Codul de procedura penala, unde la aliniatul 6 se prevede faptul ca in tot cursul procedurii de camera preliminara, judecatorul de camera preliminara, din oficiu, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii preventive, inainte de expirarea acesteia. Urmare a incheierii anterioare a judecatorului de camera preliminara, masura arestului preventiv trebuie verificata pana la data de 24.07.2014, inclusiv, data dupa care aceasta expira daca nu este mentinuta.
In cauza a formulat cerere scrisa de inlocuire a masurii arestului preventiv cu masura preventiva a arestului la domiciliu inculpatul Bene Ioan, prin intermediul aparatorului ales, care a invocat in esenta, in temeiul art. 202 alin. 4 lit. d si art. 218 din Codul de procedura penala ca a intervenit o modificare esentiala a temeiurilor care au justificat arestarea. Modificarea ar consta in imprejurarea ca, la luarea masurii arestului preventiv judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca nu se poate lua o alta masura preventiva mai putin grava deoarece in cauza urmeaza a fi realizate investigatii complexe pentru verificarea circumstantelor savarsirii pretinselor infractiuni, fiind posibila si descoperirea de noi fapte, existand riscul ca cei care au cunostinta despre aceste fapte sa fie descurajati sa ofere organelor de ancheta detalii despre acestea daca inculpatii ar fi lasati in libertate, ori, chiar daca s-au efectuat vaste probatorii, starea de fapt de la arestare cu cea din rechizitoriu este cvasiidentica, implicarea inculpatului Bene Ioan in alte fapte de natura penala nefiind dovedita. Se mai invoca faptul ca inculpatul recunoaste faptele ce ii sunt imputate, ca alte persoane, desi au existat probe clare de vinovatie impotriva lor, nu au fost propuse pentru arestare preventiva si nu s-au luat fata de ele nici macar masuri preventive restrictive de drepturi, ca perioada necontradictorie a camerei preliminare si durata acesteia nu justifica mentinerea inculpatului in arest preventiv, ca arestarea preventiva nu s-a dispus in temeiul art. 223 alin. 1 lit. b, deci nu au existat suspiciuni ca inculpatul va incerca sa influenteze martorii si sa impiedice astfel aflarea adevarului, ca scopul masurilor preventive – in cauza acela de a se asigura buna desfasurare a procesului penal – poate fi atins si prin arest la domiciliu, ca gravitatea acuzatiei trebuie analizata si prin prisma circumstantelor reale in care au avut loc faptele, respectiv a celor personale ale inculpatului, ca o acuzatie in materie penala, indiferent de gravitatea ei, nu este suficienta pentru luarea unei masuri preventive, trebuind evaluate circumstantele si garantiile personale (lipsa antecedentelor penale, absolvirea de studii universitare, starea civila si existenta a … copii, dintre care … minori, domiciliul stabil in Cluj-Napoca, coordonarea mai multor societati comerciale cu peste 650 de angajati, varsta de 46 ani si dovezile comportamentului sau licit in celelalte activitati comerciale si proiecte derulate, actiunile caritabile si filantropice pentru care a si fost distins cu Crucea Transilvana de catre Mitropolia Clujului).
 Judecatorul de camera preliminara urmeaza a se referi la toate aceste argumente atunci cand se va verifica prin prisma art. 207 din Codul de procedura penala daca temeiurile avute in vedere la arestare subzista.
Conform art. 242 alin. 2 din Codul de procedura penala masura preventiva se inlocuieste cu o masura preventiva mai usoara daca sunt indeplinite conditiile pentru luarea acesteia si, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei personale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru realizarea scopului prevazut de art. 202 alin. 1 din Codul de procedura penala.
Art. 202 alin. 1 din Codul de procedura penala  prevede ca masurile preventive se iau daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.
In speta, masura arestului preventiv a fost luata fata de cei 3 inculpati deoarece a fost considerata necesara pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal.
Potrivit art. 207 alin. 4 din Codul de procedura penala „cand constata ca temeiurile care au determinat luarea masurii se mentin sau exista temeiuri noi care justifica o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere mentinerea masurii preventive fata de inculpat”.
Analizand masura arestului preventiv luata fata de inculpati de catre judecatorul de drepturi si libertati de la Curtea de Apel Cluj si mentinuta de judecatorul de camera preliminara cu ocazia primei analize, constatam ca de la ultima verificare a legalitatii si temeiniciei masurii arestului preventiv nu a intervenit nici o modificare sau disparitie a temeiurilor care au determinat luarea celei mai drastice dintre masurile preventive, aceasta trebuind mentinuta pentru urmatoarele considerente:
Referitor la toti inculpatii, in ceea ce priveste starea de fapt si probatiunea, acestea nu au suferit modificari de la data de 25.06.2014 cand judecatorul de camera preliminara a constatat ca exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii sunt autorii faptelor de savarsirea carora sunt acuzati, fiind asadar indeplinite pe mai departe cerintele art. 223 alin. 2 teza I din Codul de procedura penala. Facem precizarea ca, este real ca de la data luarii masurii preventive si pana la trimiterea in judecata, procurorul a clasat una dintre acuzatiile de dare de mita aduse inculpatului Pogacean Vasile, dar, pe de o parte, aceasta imprejurare a fost avuta in vedere de doi judecatori de camera preliminara de la doua instante diferite cu ocazia primei analize a legalitatii si temeiniciei arestului preventiv, fara a i se da vreo valenta pozitiva, iar pe de alta parte, singura acuzatie de dare de mita mentionata in rechizitoriu in privinta acestui inculpat este suficienta pentru a se dispune fata de el o masura preventiva, chiar si cea a arestului preventiv, daca se are in vedere gravitatea acuzatiei – infractiune de coruptie sanctionata de Codul penal cu pedeapsa maxima de 7 ani inchisoare, considerata mare raportat la pedepsele stabilite de actualul Cod penal, circumstantele in care faptele au fost comise – in forma continuata, pe parcursul unei perioade de timp de circa 1 an, posibil in procent ridicat a nu fi stopate daca nu ar fi intervenit DNA deoarece pe parcursul mandatului sau inculpatul Uioreanu ar fi continuat sa favorizeze firma inculpatului Pogacean, in modalitatea descrisa in rechizitoriu, pentru a-si primi cotizatia, persoana presupusului mituitor – om de afaceri potent, cunoscut si apreciat la nivelul judetului Cluj, precum si persoana si functia publica a celui presupus mituit – membru de marca al Partidului National Liberal si presedinte in functie al Consiliului Judetean Cluj, functie electiva publica, domeniul de activitate in care si unul si altul actioneaza, suma pretinsa – 693.224 lei, cu care inculpatul Pogacean a fost de acord si cea efectiv achitata – 134.500 lei, acuzatiile de comitere a infractiunilor de coruptie fiind expres mentionate printre cele care pot justifica arestarea preventiva – art. 223 alin. 2 din Codul de procedura penala .
In ce priveste pe inculpatul Bene Ioan, in cererea de inlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu s-a argumentat practic faptul ca, daca la alegerea masurii preventive, cu ocazia luarii ei, s-a avut in vedere imprejurarea ca din probele ce urmeaza a fi administrate in faza de urmarire penala poate rezulta comiterea de catre acest inculpat si de alte fapte penale si, in urma administrarii unui vast probatoriu, aceste fapte penale nu au fost relevate, atunci a intervenit o modificare esentiala a temeiului avut in vedere la arestare, care impune inlocuirea arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu, considerata suficienta pentru buna desfasurare a procesului penal. In realitate insa, daca starea de fapt strict avuta in vedere la luarea arestului preventiv nu s-a modificat, si ea nu s-a modificat, si daca pericolul pentru ordinea publica constatat, initial de judecatorii de drepturi si libertati si ulterior de cei de camera preliminara, nu a scazut – si acesta nu a scazut, atunci inseamna, in mod logic, ca temeiurile avute in vedere la arestare nu s-au modificat si deci, ca se impune mentinerea arestului preventiv. Pentru ca acestea au fost temeiurile care au fost avute in vedere la luarea arestului preventiv si nu vreunul dintre cele prevazute de art. 223 alin. 1 din Codul de procedura penala, cum chiar aparatorii inculpatului au aratat atat in scris cat si cu ocazia pledoariilor finale. Daca judecatorul de drepturi si libertati ar fi considerat ca temei al arestarii existenta suspiciunii de comitere si a altor fapte de natura penala de catre inculpat, dupa punerea in miscare a actiunii penale, sau anterior ei, atunci ar fi dispus arestarea preventiva in temeiul art. 223 alin. 1 lit. d din Codul de procedura penala, respectiv ar fi indicat din ce probe rezulta suspiciunea ca inculpatul ar fi comis si alte infractiuni si care sunt acelea. Subliniem, temeiul de arestare avut in vedere este acuzatia de comitere a unor infractiuni de coruptie  - acuzatie care nu s-a modificat, asa cum chiar aparatorii inculpatului au aratat, alaturi de constatarea faptului ca privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, pericol pentru ordinea publica ce nu s-a modificat – diminuat – la randul lui in conditiile in care faptele inculpatilor nu au iesit nicidecum din atentia opiniei publice, impactul acuzatiilor fiind in continuare unul negativ din cauza faptului ca increderea societatii civile in persoane cu putere de decizie a fost serios zdruncinata si cu aceasta ocazie.
In continuare pericolul pentru ordinea publica este definit ca „o reactie colectiva fata de infractiunea savarsita care, prin rezonanta ei, afecteaza echilibrul social firesc, creeaza o stare de indignare, de dezaprobare, de temere si insecuritate sociala, stimuleaza temerea ca justitia nu actioneaza suficient de ferm impotriva unor manifestari infractionale de accentuat pericol social si poate incuraja alte persoane sa comita fapte asemanatoare”.
 Chiar daca inculpatul Bene Ioan nu este un functionar public, el este cunoscut la nivelul judetului Cluj, si nu numai, ca un puternic si influent om de afaceri, prestigiul de care s-a bucurat pana la un anumit moment si apoi dezamagirea produsa de acuzatiile aduse ridicandu-se la nivelul celor percepute de opinia publica in cazul altor persoane care au detinut functii publice sau care au fost si sunt in atentia opiniei publice, a comunitatii locale extinse, cum este inculpatul Uioreanu Horea Dorin, cum a fost cazul fostului vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj – Bica Radu, al fostului primar al municipiului Cluj-Napoca Apostu Calin si chiar al patronilor firmei Fanny - Cadar Stefan si Cadar Olezia, condamnati pentru sau acuzati de infractiuni de coruptie similare.
    Pentru opinia publica, faptul ca un presedinte de consiliu judetean intr-un judet de elita cum se vrea si este per
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

Galerie Foto

ioan_bene
exclusivitare
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0978 (s) | 33 queries | Mysql time :0.037128 (s)