News Flash:

SARBATORI SI TRADITII POPULARE: Saptamana Alba

16 Februarie 2015
732 Vizualizari | 0 Comentarii
Sarbatoarea Sfintelor Pasti este precedata de unul dintre cele patru posturi mari de peste an, randuite in Biserica Ortodoxa. Postul Mare sau postul Sfintelor Pasti este chiar cel mai aspru post pentru crestini si dureaza 40 de zile, la care se adauga Saptamana Patimilor, devenind, astfel, si cel mai lung post. Lasatul secului are loc in ultima zi in care se mai poate manca "de dulce". Pentru inceputul postului Sfintelor Pasti exista doua date de lasat al secului, una pentru carne (Duminica Infricosatoarei Judecati), care are loc anul acesta la 15 februarie, cealalta pentru lactate, oua si peste (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai), anul acesta la 22 februarie.
.
Saptamana dintre cele doua date se numeste Saptamana alba sau Saptamana branzei, pentru ca, in aceasta perioada, se mai pot consuma lactate si peste. Anul acesta, Saptamana alba este intre 16 si 22 februarie. Este o intrare treptata in Postul Mare, dupa ospetele din "Caslegii de Iarna", respectiv din perioada dintre Craciun si Lasatul secului, cand se fac petreceri, nunti etc. De asemenea, aceasta saptamana mai este cunoscuta in popor ca fiind cea a nebunilor, pentru ca acum "numai nebunii pornesc a se insura, numai prostii si uratii satelor abia acum dau zor ca sa se casatoreasca, pe cand toti cei cuminti, cati au avut de gand sa se insoare in decursul carnilegilor, s-au insurat deja cu mult mai inainte" (Marian, 1898, citat de Ion Ghinoiu, 2002). Este ultima saptamana dinaintea unei lungi perioade de privatiuni si, prin urmare, este un rastimp de agitatie, nebunii, veselie, manifestari dezlantuite, care culmineaza cu petrecerea plina de excese data cu o zi inainte de intrarea in post. Pe de alta parte, Saptamana nebunilor este marcata si de acte rituale specifice inceputului de an agrar, celebrat la echinoctiul de primavara. Astfel, prof. Ion Ghinoiu preciza: "prin fixarea Pastelui in raport cu echinoctiul de primavara si faza lunara, cele mai importante sarbatori si obiceiuri pagane au fost impinse in afara ciclului pascal, la Lasatul secului si la Rusalii".

Ion Chelcea, in 1939, scria ca tinerii se mascau in personajele unei nunti, de la mire si mireasa, la nasi, preot, dascal si pana la nuntasi, si strabateau asa ulitele satului, speriind copiii si sarutand fetele tinere. Se indreptau catre un pom sub care era oficiata o parodie de cununie. Se opreau apoi la rau, unde mirii se spalau pe maini, intr-un gest ritual, apoi se indreptau cu totii catre casele oamenilor, unde erau cinstiti cu bautura.

Zilele acestei saptamani au si ele denumiri corespunzatoare. Prima zi este Lunea alba, cunoscuta si ca Lunea burdufului, pentru ca atunci se taie burduful de branza. In Martea alba, e bine sa se manance branza. Nu se spala rufe si nu se face baie, fiindca albeste parul. In Miercurea alba este dezlegare la lactate si peste. Nici in aceasta zi nu e bine sa te speli pe cap, ca sa nu incaruntesti de timpuriu. In Joia nepomenita sau Joia necurata, femeile spala camasile, ca sa fie albe peste an, dar nu torc, ca sa nu le fie in primejdie barbatii, dusi cu treburi la padure. Se mai numeste si Joia furnicilor, pentru ca femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turta din faina sau din malai, care se unge cu unt sau cu branza si se asaza pe un musuroi, pentru ca insectele sa aiba ce manca si sa nu faca pagube in timpul verii. Urmeaza prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marcheaza inaintea fiecarui praznic. Se tin cu post si rugaciune, mancand numai seara, pentru binele casei si pentru curatirea sufletului. In unele sate, sunt tinute indeosebi de tineret, pentru a avea noroc la casnicie. In Sambata alba se fac placinte si se dau de pomana. Barbatii nu lucreaza, fiind in primejdie de cazaturi, iar femeile nu cos si nu spala camasi barbatesti. Se impart colacei, coliva cu lumanari mici si placinte, pentru ca cei ce le dau de pomana sa aiba ce manca pe lumea cealalta. Fetele aduc cate un ulcior de apa de la izvorul cel mai rece si dau de pomana ca sa aiba izvor in cealalta lume. Se mai spune ca in Saptamana alba nu se toarce, ca sa nu se faca peste an viermi in fructe. De asemenea, ca sa nu-ti albeasca parul si sa nu orbesti, nu e bine sa te speli pe fata si pe cap, decat daca pui in albie o bucatica de branza.

Saptamana nebunilor se incheie cu duminica de lasatul secului de branza, ultima zi de petrecere inaintea postului Sfintelor Pasti.

posturi biserica ortodoxa postul mare lactate oua peste ion chelcea
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZC.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1452 (s) | 35 queries | Mysql time :0.034201 (s)

loading...